
Ilie Bolojan explică impactul crizei energetice asupra bugetului: veniturile suplimentare nu acoperă măsurile de sprijin
Efectele războiului din Orientul Mijlociu se resimt în economie și în bugetul statului
Premierul României, Ilie Bolojan, a prezentat poziția Guvernului privind situația energetică actuală și consecințele economice generate de conflictul din Orientul Mijlociu.
Potrivit acestuia, deși statul înregistrează venituri mai mari ca urmare a scumpirii carburanților, sumele colectate nu reușesc să acopere integral cheltuielile necesare pentru sprijinirea populației și a sectoarelor economice afectate.
Într-un mesaj publicat sâmbătă, premierul a subliniat că, la o lună după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, blocarea transporturilor de țiței și produse petroliere către piețele internaționale produce efecte vizibile atât pentru cetățeni, cât și pentru autorități.
Deficitele bugetare limitează capacitatea de intervenție
Șeful Executivului a arătat că nivelul ridicat al deficitelor bugetare acumulat în ultimii ani reduce marja de acțiune a statului în gestionarea crizei energetice.
„Acționăm în limita posibilităților pe care le avem”, a transmis premierul, explicând că măsurile adoptate trebuie calibrate în funcție de resursele disponibile.
Costurile măsurilor de sprijin pentru transportatori și agricultori
Guvernul a detaliat eforturile financiare realizate încă de la debutul crizei energetice generate de conflict.
Acciza rambursată transportatorilor a fost majorată până la aproape o treime, măsură care implică un impact bugetar estimat la 600 de milioane de lei.
În agricultură, schema de sprijin pentru motorină a fost menținută, fermierii beneficiind în continuare de o subvenție de 2,7 lei pentru fiecare litru de motorină, ceea ce presupune un cost total de aproximativ 1,5 miliarde de lei pentru bugetul de stat.
Reducerea accizei la motorină și motivele excluderii benzinei
Premierul a precizat că reducerea accizei la motorină va genera un cost suplimentar de 200 de milioane de lei.
În schimb, acciza aplicată benzinei nu a fost diminuată, deoarece consumul de benzină reprezintă doar 25% din totalul pieței de carburanți, ceea ce ar fi avut un impact redus asupra economiei generale.
Taxa de solidaritate aduce venituri suplimentare statului
Executivul colectează venituri și prin taxa de solidaritate aplicată profiturilor excepționale obținute de companiile care exploatează petrol românesc.
Conform premierului, această măsură generează lunar între 90 și 100 de milioane de lei la buget.
Venituri mai mari din TVA, dar insuficiente
Creșterea prețurilor la pompă a dus și la încasări mai ridicate din TVA. Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, la un preț mediu al carburanților cuprins între 10 și 10,2 lei, statul ar încasa suplimentar între 100 și 110 milioane de lei pe lună.
Cu toate acestea, premierul a subliniat că aceste venituri suplimentare nu reușesc să compenseze integral costurile programelor de sprijin adoptate pentru a limita efectele crizei energetice asupra economiei și populației.