Lovitură pentru „rechinii imobiliari”? Codul Urbanismului intră în faza finală, iar România riscă amenzi de 1,17 miliarde € dacă legea nu trece rapid

Foto : Hornbach

Codul Urbanismului, aproape de decizia finală. Coaliția pregătește votul după Paști, pe fondul presiunii PNRR

Proiectul blocat de aproape trei ani în Parlament intră în faza decisivă

Inițiativa legislativă privind noul Cod al Urbanismului, susținută public de Nicușor Dan în lupta împotriva construcțiilor ilegale, se apropie de etapa finală.

Liderii Coaliției de guvernare urmează să ia, după Paști, o decizie politică asupra formei finale a legii, proiect care se află în Parlament de aproape trei ani.

Actul normativ ar urma să clarifice modul de emitere a autorizațiilor de construire și să stabilească reguli mai stricte privind dezvoltările imobiliare controversate.

În prezent, proiectul este blocat în Camera Deputaților, după ce a trecut anterior de Senatul României.

Discuții politice finale după Paști

Președintele Comisiei pentru administrație publică din Camera Deputaților, Florin Roman, a declarat că dezbaterile parlamentare sunt practic finalizate, însă mai există câteva puncte sensibile legate în special de București.

Potrivit acestuia, la finalul anului trecut a avut loc o întâlnire la Administrația Prezidențială a României, la care au participat președintele țării, ministrul Dezvoltării și reprezentanți ai fiecărui partid din Coaliție.

În cadrul discuțiilor s-a stabilit ca noul Cod al Urbanismului să includă și rezultatele referendumului organizat în Capitală.

Referendumul din 2024 privind autorizațiile de construire nu a fost aplicat

În 2024, pe vremea când Nicușor Dan era primar general, bucureștenii au votat prin referendum ca Primarul General al Municipiului București să emită autorizațiile de construire pentru întreg orașul.

Rezultatul consultării publice nu a fost pus însă în practică până în prezent.

De-a lungul activității sale civice și politice, Nicușor Dan s-a poziționat constant împotriva proiectelor imobiliare considerate ilegale sau realizate fără respectarea spațiilor verzi ori a monumentelor de patrimoniu.

România riscă penalități de aproape 1,2 miliarde de euro

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a informat Guvernul că adoptarea Codului Urbanismului reprezintă un jalon obligatoriu din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care trebuie îndeplinit în cursul acestui an.

Neadoptarea legii până în termenul asumat — trimestrul al doilea din 2026 — ar putea atrage penalități estimate la 1.176.671.663 euro, TVA inclus.

Blocajul politic actual privește doar 3–4 articole dintr-o lege amplă ce conține aproape 600 de articole.

Printre problemele rămase se află interconectarea bazelor de date dintre primăriile de sector și Primăria Generală a Capitalei, precum și clarificarea definiției Planului Urbanistic de Detaliu (PUD), document esențial pentru autorizarea construcțiilor private.

„Moment zero” pentru autorizarea construcțiilor

Noul Cod al Urbanismului ar urma să marcheze o reformă majoră a procedurilor administrative din domeniul construcțiilor.

Ministrul Dezvoltării a explicat că una dintre principalele schimbări va fi eliminarea sistemului actual de avizare în cascadă, care prelungește obținerea autorizațiilor chiar și între 4–8 ani pentru planurile urbanistice generale.

În locul procedurilor succesive la fiecare minister, se va introduce o avizare unică simultană, menită să reducă semnificativ timpul birocratic.

Unele construcții nu vor mai necesita autorizație

Proiectul legislativ propune și simplificarea regulilor pentru anumite tipuri de lucrări. Printre exemplele menționate se află:

stațiile de încărcare electrică pentru automobile;

terase;

garaje;

bucătării de vară;

locuințe de dimensiuni mai mici din mediul rural.

În aceste situații, construcțiile ar putea fi realizate pe baza unei notificări la primărie, însoțită de proiect tehnic semnat de un specialist, fără procedura completă de certificat de urbanism și autorizație de construire.

Autoritățile susțin că modificările urmăresc reducerea birocrației și accelerarea investițiilor, menținând în același timp controlul urbanistic și respectarea regulilor de construire.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *