
România și Bulgaria, în centrul unor tensiuni politice majore. Posibile efecte asupra NATO și Uniunii Europene
Instabilitate regională pe flancul estic al NATO
România se apropie de o posibilă criză politică amplă, în timp ce Bulgaria pare să iasă dintr-o perioadă lungă de instabilitate internă, transferând însă incertitudinea către București.
Potrivit experților consultați de publicația „Adevărul”, evoluțiile politice din cele două state pot avea consecințe directe asupra Uniunii Europene, NATO și echilibrului de securitate din regiune.
Analiștii avertizează că sudul flancului estic al NATO ar putea intra într-o etapă dificilă.
Dacă victoria lui Peter Magyar în Ungaria a fost considerată favorabilă pentru Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică și defavorabilă Moscovei, succesul politic al lui Rumen Radev și al formațiunii sale din Bulgaria ar putea crea noi vulnerabilități regionale.
În același timp, criza politică din România riscă să contribuie la slăbirea coeziunii alianței în această parte a Europei.
Avertismente venite de la Bruxelles
Specialiștii susțin că evenimentele recente din România și Bulgaria pot afecta semnificativ stabilitatea strategică a sudului flancului estic.
Situația este percepută drept avantajoasă pentru Rusia, dar problematică pentru Ucraina, Uniunea Europeană și NATO.
Îngrijorări au fost exprimate și la Bruxelles. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis încă din timpul campaniei electorale din Bulgaria semnale de alarmă privind direcția politică a țării.
În ceea ce privește România, instituțiile europene au adoptat până acum o poziție de monitorizare atentă a evoluțiilor politice, existând temeri legate de posibila vulnerabilizare a statului.
Scenarii posibile după evoluțiile politice recente
Unul dintre scenariile analizate este acela în care România ar putea ajunge într-o situație similară Bulgariei, stat care a avut opt guverne în ultimii cinci ani și se pregătește pentru al nouălea executiv.
Instabilitatea politică prelungită a afectat funcționarea instituțională a țării vecine pe multiple planuri.
În paralel, în Bulgaria se conturează ipoteza unei colaborări între forțele politice asociate lui Rumen Radev și guverne din Slovacia și Cehia, alianță care ar putea bloca mai eficient inițiative ale Uniunii Europene și NATO și ar putea reduce sprijinul acordat Ucrainei.
Coaliția anticorupție „Bulgaria Progresistă”, fondată de fostul președinte bulgar, a câștigat alegerile legislative într-o manieră categorică, obținând majoritatea parlamentară necesară pentru implementarea programului de guvernare.
În acest context, există temeri că Sofia ar putea deveni un punct strategic de influență pentru Rusia în regiune, după ce premierul ungar Viktor Orbán — frecvent acuzat de concesii față de Moscova — a pierdut ultimele alegeri.
Pozițiile controversate ale lui Rumen Radev
Analiza experților se bazează și pe pozițiile exprimate anterior de Rumen Radev, considerate de numeroși observatori drept favorabile Moscovei.
În timpul mandatului său prezidențial, liderul bulgar a formulat repetate declarații critice la adresa Ucrainei, conflictul politic culminând cu tensiuni directe în relația cu președintele Volodimir Zelenski.
Deși Bulgaria a susținut Ucraina în perioada 2022–prezent, relațiile bilaterale au devenit tensionate în timpul mandatului lui Radev.
În plus, acesta a transmis semnale de reluare a unor proiecte comune cu Federația Rusă și a anunțat intenția de a reveni la importuri masive de energie rusească — gaze naturale și petrol.
Situația este diferită față de România, Ungaria sau Polonia, deoarece Sofia nu poate invoca probleme majore legate de tratamentul minorității bulgare din Ucraina, comunitatea bulgară fiind relativ redusă numeric în această țară.
Analiza experților: riscuri pentru securitatea regională
Pentru o evaluare mai amplă, publicația „Adevărul” a consultat doi analiști: profesorul Sergiu Mișcoiu și generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles și fost comandant al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei.
Potrivit generalului Bălăceanu, relațiile militare dintre România și Bulgaria rămân solide, însă există o problemă strategică majoră: România, Bulgaria și Turcia, deși membre NATO, nu au reușit să construiască o politică comună coerentă la Marea Neagră, similară cooperării dezvoltate de statele baltice și scandinave în zona Mării Baltice și a Mării Nordului.
Creșterea influenței Rusiei în regiunea Mării Negre
Generalul avertizează că Federația Rusă urmărește reconfigurarea NATO la structura geografică existentă înainte de anul 1997.
În opinia sa, apariția unor regimuri politice favorabile Moscovei ar putea permite Kremlinului să își consolideze influența în regiune.
El susține că planul strategic al Rusiei ar include o uniune statală formată din Federația Rusă, Ucraina, Belarus și Republica Moldova, dar și retragerea prezenței NATO din statele aderate după 1997.
Vulnerabilități militare pe flancul sud-estic
Regiunea Mării Negre rămâne, potrivit expertului militar, mai expusă decât zona baltică din cauza prezenței reduse a forțelor NATO.
Generalul subliniază că exercițiile militare desfășurate în prezent implică adesea doar câteva sute până la 3.000–5.000 de militari, în timp ce pentru o postură reală de apărare și descurajare ar fi necesare operațiuni la scară mult mai mare, cu participarea a 15.000–25.000 de militari.
În lipsa unei consolidări militare și pe fondul instabilității politice interne, există riscul unei vulnerabilizări accentuate a României.
Potrivit acestuia, nemulțumirea publică față de actuala coaliție politică ar putea alimenta ascensiunea unor curente radicale și apariția unui regim autoritar și anti-european la București.