România poate considera pierdute cele 231 de milioane de euro din fonduri europene aferente Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), potrivit declarațiilor făcute joi de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Oficialul a pus această situație pe seama Curții Constituționale a României (CCR), invocând faptul că instanța nu s-ar fi pronunțat asupra legii privind pensiile speciale.
Declarațiile ministrului sunt însă contestate de avocatul Toni Neacșu, care susține că pierderea fondurilor nu are legătură directă cu pensiile speciale și că responsabilitatea revine altor instituții ale statului.
Poziția Ministerului Investițiilor
Dragoș Pîslaru a declarat că, în urma evaluării Comisiei Europene, jalonul nr. 215 – care vizează intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale – este considerat neîndeplinit, ceea ce ar avea ca efect pierderea sumei de 231 de milioane de euro.
Potrivit ministrului, până la data de 28 noiembrie România nu a promulgat legea necesară, iar în perioada ulterioară de dialog cu Comisia Europeană autoritățile nu au putut demonstra îndeplinirea acestui jalon.
„În acest moment, cei 231 de milioane de euro sunt considerați pierduți de către Comisia Europeană. Există o consecință directă a acestui demers, iar Comisia consideră că jalonul nu este îndeplinit”, a afirmat Dragoș Pîslaru.
Ministrul a susținut, totodată, că a existat un acord cu Comisia Europeană conform căruia proiectul de lege propus de Guvern ar fi rezolvat acest jalon, iar afirmațiile potrivit cărora reforma nu ar fi fost necesară ar fi fost „false”.
Scrisoarea premierului către CCR
Cu o zi înainte, premierul Ilie Bolojan a transmis o scrisoare către Curtea Constituțională, solicitând o decizie în privința legii pensiilor speciale și a îndeplinirii jalonului 215. În document, premierul avertizează asupra pierderii celor 231 de milioane de euro și invocă Articolul 148 din Constituția României, referitor la obligațiile statului român față de Uniunea Europeană.
Bolojan nu a prezentat însă în mod detaliat etapele administrative care au condus la această situație, atribuind responsabilitatea întârzierii Curții Constituționale.
Clarificările Comisiei Europene
Potrivit unui document oficial, la data de 30 ianuarie 2026, în cadrul unei reuniuni între reprezentanții Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și cei ai Reform and Investment Task Force (SG REFORM) din cadrul Comisiei Europene, ministrului Dragoș Pîslaru i-a fost comunicat că, pe baza informațiilor disponibile la acel moment, Comisia consideră neîndeplinit jalonul 215, cu consecința pierderii sumei de 231 de milioane de euro.
Totuși, Comisia Europeană nu va transmite o scrisoare oficială de informare înainte de data de 11 februarie 2026, urmând ca informațiile să devină publice ulterior acestei date și să fie luată o decizie definitivă în funcție de datele furnizate de autoritățile române.
Replica avocatului Toni Neacșu
Avocatul Toni Neacșu respinge argumentele Guvernului și afirmă că scrisoarea transmisă de premier reprezintă o formă de presiune asupra Curții Constituționale.
„Prin această comunicare se aruncă întreaga responsabilitate pentru presupusa pierdere a celor 231 de milioane de euro asupra Curții Constituționale. Este o manieră de a transfera vina pentru incapacitatea Guvernului de a veni cu o reformă eficientă”, a declarat Neacșu.
Acesta susține că invocarea Articolului 148 din Constituție este eronată, întrucât textul nu se referă la obligații ale Curții Constituționale, ci vizează în principal Guvernul, Parlamentul și instanțele judecătorești în exercitarea atribuțiilor lor.
„Nu există nicio obligație constituțională pentru Curtea Constituțională în sensul invocat de Guvern. Articolul 148 se aplică în primul rând Guvernului României, apoi Parlamentului”, a explicat avocatul.
Dispută instituțională deschisă
În acest context, responsabilitatea pentru pierderea celor 231 de milioane de euro din PNRR rămâne subiect de dispută între Guvern și Curtea Constituțională, în timp ce Comisia Europeană urmează să comunice oficial concluziile evaluării după 11 februarie 2026.
