
S&P Global Ratings confirmă ratingul României la BBB-/A-3. Perspectiva rămâne negativă
Agenția internațională de evaluare financiară S&P Global Ratings a reconfirmat ratingurile de credit suveran ale României la nivelul BBB-/A-3, atât pentru datoria pe termen lung, cât și pentru cea pe termen scurt, denominate în valută și în monedă locală.
În același timp, perspectiva asociată ratingului rămâne negativă, semnalând riscul unei eventuale retrogradări în perioada următoare.
Incertitudini privind consolidarea finanțelor publice
Evaluarea agenției reflectă îngrijorările legate de capacitatea României de a continua procesul de consolidare fiscală și de a reduce dezechilibrele externe în următoarele 6–12 luni.
Potrivit analizei, economia rămâne expusă schimbărilor de percepție ale investitorilor internaționali, în special din cauza necesarului ridicat de finanțare externă și a ponderii mari a investitorilor nerezidenți în datoria guvernamentală.
Experții S&P avertizează că ratingul ar putea fi retrogradat dacă actualul blocaj politic persistă sau dacă viitorul executiv nu reușește să reducă deficitul bugetar până în 2027.
De asemenea, întârzierile ori pierderea fondurilor europene aferente perioadei 2026–2027 ar putea afecta ritmul de creștere economică și ar complica ajustarea fiscală.
De ce ratingul a fost totuși menținut
În ciuda riscurilor existente, agenția a decis menținerea ratingului deoarece anticipează că principalele formațiuni politice vor continua să susțină măsuri de consolidare bugetară atât în acest an, cât și în 2027.
S&P estimează adoptarea unui buget considerat credibil pentru anul 2027 și atragerea majorității fondurilor europene disponibile, evaluate la până la 3,5% din PIB.
Vulnerabilități economice și risc de stagnare în 2026
Raportul evidențiază mai multe puncte sensibile pentru economia României:
posibilă stagnare economică în 2026, pe fondul ajustărilor fiscale și al inflației ridicate;
fragmentarea politică, care poate afecta disciplina bugetară;
necesar de finanțare externă estimat la aproximativ 18% din PIB;
presiuni inflaționiste ce limitează relaxarea politicii monetare.
Agenția menționează și instabilitatea politică apărută după dizolvarea guvernului de reformă la 5 mai, în urma unei moțiuni de cenzură.
S&P se așteaptă ca un nou guvern să fie format în următoarele săptămâni, fie prin refacerea coaliției — inclusiv cu posibilitatea unui premier tehnocrat — fie prin instalarea unui executiv minoritar susținut punctual în Parlament.
Evoluția deficitului bugetar și rolul fondurilor europene
Pe partea fiscală, deficitul României s-a redus anul trecut și în primul trimestru din 2026, ajungând la 1% din PIB în T1, aproape la jumătate comparativ cu perioada similară a anului precedent.
Cu toate acestea, S&P prognozează pentru întregul an un deficit de aproximativ 6,25% din PIB, unul dintre cele mai ridicate din regiunea EMEA.
România ar urma să primească în 2026 aproximativ 15 miliarde de euro din fonduri europene, dintre care 10,7 miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Accesarea integrală a acestor sume depinde însă de implementarea reformelor asumate, inclusiv în domeniul salarizării publice și al administrației.
Perspective economice: revenire abia în 2027
Conform estimărilor agenției, economia românească ar putea intra într-o perioadă de stagnare în 2026, urmând ca în 2027 să revină la o creștere economică de aproximativ 2,5%.
Consumul privat este afectat de măsurile de consolidare fiscală și de inflația ridicată, care a ajuns la 10,7% în aprilie.
Totuși, investițiile publice susținute prin fonduri europene ar putea preveni intrarea economiei într-o recesiune.