Legea care viza prevenirea burnout-ului la locul de muncă, respinsă de Comisia pentru muncă din Senat

Foto : Google

Legea pentru prevenirea burnout-ului, respinsă în Comisia pentru muncă din Senat

Inițiativa legislativă susținută doar de USR și UDMR

Proiectul de lege privind prevenirea epuizării profesionale (burnout) a fost respins în Comisia pentru muncă din Senat.

Inițiativa legislativă a fost propusă de ministrul Economiei, Irineu Darău, și de senatoarea USR Cynthia Păun.

La vot, doar senatorii USR și UDMR au susținut proiectul, în timp ce reprezentanții celorlalte partide au ales să se abțină.

Ce prevedea proiectul de lege

Propunerea legislativă avea ca scop recunoașterea oficială a fenomenului de epuizare profesională și introducerea unor măsuri pentru prevenirea acestuia.

Potrivit informațiilor prezentate de TVR Info, proiectul urmărea îmbunătățirea stării de sănătate și a bunăstării angajaților, dar și promovarea unor condiții de muncă echilibrate și sustenabile.

Printre măsurile incluse în proiect se numărau și noi responsabilități pentru angajatori.

Aceștia ar fi trebuit să informeze anual salariații cu privire la riscurile epuizării profesionale și la metodele prin care aceasta poate fi prevenită.

De asemenea, inițiativa oferea posibilitatea ca angajații să primească sprijin pentru servicii profesionale de consiliere psiho-emoțională, costurile putând fi acoperite parțial sau integral de către angajatori.

Dreptul angajaților de a semnala epuizarea profesională

Proiectul stabilea și dreptul angajaților de a semnala situații sau riscuri de burnout la locul de muncă, fără teama unor sancțiuni disciplinare sau represalii.

Potrivit ministrului Economiei, Irineu Darău, fenomenul burnout-ului este unul real și trebuie abordat prin măsuri preventive.

„Epuizarea profesională este un fenomen real și este o consecință care trebuie prevenită, cu orice preț.

Inițiativa noastră asigura exact definirea și prevenția, dând încredere dialogului între angajatori și angajați pentru a implementa soluțiile cele mai potrivite fiecărui context în parte.

Constat că încă există rețineri în a recunoaște și a preveni fenomene legate de muncă.

Din păcate, tot angajații, angajatorii și economia în general vor avea de suferit dacă nu există în legislație nicio definiție și niciun instrument cu privire la burnout”, a declarat Irineu Darău.

Burnout-ul, recunoscut la nivel internațional

La rândul său, senatoarea Cynthia Păun a subliniat că fenomenul este recunoscut la nivel global și are impact atât asupra angajaților, cât și asupra performanței organizațiilor.

„Sănătatea unei organizații începe cu sănătatea oamenilor care muncesc în ea și care, de multe ori, ajung să își piardă energia, motivația și sensul muncii.

Burnout-ul nu este un moft și nici o boală inventată. Este un fenomen real, recunoscut de Organizația Mondială a Sănătății, care afectează angajatul, productivitatea acestuia cât și pe ce a organizațiilor.

Prin această lege dorim să introducem un cadru minimal de prevenție și responsabilitate organizațională, fără a împovăra angajatorii prin costuri sau birocrație inutilă”, a declarat Cynthia Păun, vicepreședinta Comisiei pentru muncă din Senat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *