Dragoș Pîslaru explică pierderea a 458,7 milioane euro din PNRR: vina ar aparține guvernelor anterioare
Ministrul Fondurilor Europene respinge responsabilitatea actualului Executiv
Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, susține că actualul Guvern nu este responsabil pentru pierderea a 458,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3 a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Potrivit acestuia, problemele ar fi fost generate în perioada guvernelor precedente, mai ales în momentul depunerii cererii sub conducerea premierului Marcel Ciolacu și cu semnătura fostului ministru al Fondurilor Europene, Adrian Câciu.
Declarațiile vin după criticile potrivit cărora Guvernul condus de Ilie Bolojan nu ar fi reușit să recupereze integral fondurile suspendate de Comisia Europeană.
„Fereastră minusculă” pentru corectarea problemelor
Într-o postare publică, ministrul a afirmat că Executivul actual a avut la dispoziție doar intervalul 23 iunie – 28 noiembrie 2025 pentru a corecta deficiențele identificate de Comisia Europeană.
Pîslaru a susținut că este incorect ca responsabilitatea pentru ratarea unor reforme să fie atribuită unui guvern care a avut doar câteva luni pentru a remedia întârzieri acumulate în ani.
Reformele trebuiau finalizate în 2023
Ministrul a explicat că reformele incluse în cererea de plată nr. 3 trebuiau finalizate încă din trimestrul I 2023.
Cererea ar fi fost însă transmisă Comisiei Europene cu nouă luni întârziere, pe 15 decembrie 2023, în timpul Guvernului Ciolacu.
Potrivit lui Pîslaru, la momentul depunerii, fostul ministru Adrian Câciu ar fi confirmat oficial că jaloanele erau îndeplinite, lucru infirmat ulterior de verificările Comisiei Europene.
Un an și cinci luni de întârzieri
Conform explicațiilor ministrului, după evaluarea documentelor, Comisia Europeană a constatat că reformele nu erau implementate corespunzător.
Guvernele care au gestionat dosarul înainte de suspendarea parțială ar fi avut 1 an și 5 luni pentru remediere, perioadă în care, susține Pîslaru, măsurile au fost amânate.
În mai 2025, Comisia a decis suspendarea parțială a plății pentru patru reforme majore:
pensiile speciale,
operaționalizarea AMEPIP,
guvernanța companiilor de stat din energie,
guvernanța companiilor de stat din transporturi.
România a primit ulterior un termen de șase luni, până la 28 noiembrie 2025, pentru corectarea problemelor.
Guvernul Bolojan a preluat mandatul pe 23 iunie 2025
Pîslaru a subliniat că Executivul actual a intrat în funcție pe 23 iunie 2025, moment în care timpul rămas pentru negocieri și reforme era limitat.
Ministrul afirmă că au fost realizate corecții acolo unde a fost posibil, însă unele întârzieri nu mai puteau fi recuperate integral în câteva luni.
În urma negocierilor și a eforturilor tehnice și diplomatice, România ar fi reușit să recupereze 350,7 milioane de euro din sumele inițial suspendate.
Domeniile considerate problematice
Pîslaru a enumerat instituțiile responsabile pentru jaloanele neîndeplinite:
pensiile speciale – Ministerul Muncii,
operaționalizarea AMEPIP – Secretariatul General al Guvernului,
guvernanța companiilor de stat din energie – Ministerul Energiei,
guvernanța companiilor de stat din transporturi – Ministerul Transporturilor.
Ministrul a susținut că întârzierile au fost provocate de amânări repetate, politizarea instituțiilor și numiri considerate neprofesioniste în companiile de stat.
Explicațiile privind pierderea celor 458,7 milioane euro
Potrivit ministrului, suma pierdută definitiv ar fi rezultatul mai multor blocaje:
amânarea de șase ori a reformei pensiilor speciale,
lipsa independenței reale a AMEPIP,
numiri politice în conducerea companiilor de stat din energie și transporturi.
Dispută politică în jurul PNRR
Mesajul public al ministrului vine după anunțul oficial că România recuperează 350,7 milioane euro, dar pierde definitiv 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3.
Pîslaru a precizat că documentele Comisiei Europene care ar susține aceste explicații au fost publicate pe site-ul Ministerului Investițiilor și Fondurilor Europene, argumentând că opinia publică trebuie să aibă acces la datele oficiale.
În același timp, declarațiile arată o dispută politică intensă privind responsabilitatea pentru pierderea fondurilor europene, actuala guvernare susținând că a încercat să repare întârzieri vechi, în timp ce opoziția acuză lipsa unor rezultate concrete.
