Sindicatul angajaților Guvernului cere demisia vicepremierului Oana-Clara Gheorghiu și a ministrului Irineu Darău
Solicitări după apariția unor informații privind contacte instituționale cu grupul german Schwarz
Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului solicită demisia de onoare sau demiterea vicepremierului Oana-Clara Gheorghiu și a ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Ambrozie-Irineu Darău, în urma informațiilor apărute în spațiul public referitoare la contacte și corespondențe instituționale cu grupul german Schwarz/Schwarz Digits.
Potrivit unui comunicat transmis joi, sindicatul face referire la întâlniri și schimburi oficiale între reprezentanți ai grupului privat și instituții ale statului român, inclusiv Autoritatea pentru Digitalizarea României și Serviciul de Telecomunicații Speciale.
Sindicatul contestă explicațiile privind caracterul „exploratoriu” al discuțiilor
Reprezentanții SAALG consideră că explicațiile potrivit cărora demersurile ar fi avut doar un caracter exploratoriu nu sunt suficiente pentru a clarifica situația.
Organizația susține că demnitarii nu pot utiliza autoritatea funcției publice pentru a facilita accesul unor operatori economici privați la instituțiile statului.
În comunicatul transmis, sindicatul afirmă că Executivul nu trebuie să acționeze ca o structură de promovare comercială pentru companii private, subliniind că rolul Guvernului este exclusiv unul administrativ și instituțional.
Cerere publică: transparență totală asupra întâlnirilor și corespondenței
SAALG solicită celor doi demnitari să demonstreze că toate întâlnirile, discuțiile și contactele instituționale cu reprezentanți ai grupului Schwarz sau cu entități interesate de decizii publice au fost declarate în Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI).
Solicitarea vizează inclusiv interacțiuni legate de domenii precum:digitalizare,servicii cloud,infrastructură digitală,securitate cibernetică,achiziții publice.
Sindicatul cere publicarea înregistrărilor RUTI cu date complete privind data întâlnirilor, participanții, scopul discuțiilor, temele abordate și concluziile rezultate.
În situația în care aceste întâlniri nu au fost declarate, organizația solicită explicații oficiale pentru eventualele omisiuni.
Invocarea Legii nr. 49/2025 și a obligațiilor de transparență
În argumentația sa, SAALG face trimitere la Legea nr. 49/2025, prin care au fost introduse în Codul administrativ norme de etică și conduită aplicabile membrilor Guvernului și demnitarilor administrației centrale.
Sindicatul menționează că articolul 47^11 din Codul administrativ obligă membrii Guvernului să se înscrie în RUTI și să publice întâlnirile oficiale cu persoane terțe, de regulă cu cel puțin două zile înainte de desfășurare, iar întâlnirile neplanificate trebuie raportate în maximum două zile după realizarea acestora.
De asemenea, este invocat Codul de conduită al membrilor Guvernului, asociat Jalonului 432 din Planul Național de Redresare și Reziliență, despre care sindicatul afirmă că a fost creat tocmai pentru prevenirea contactelor netransparente între autorități și entități private interesate de decizii publice.
SAALG avertizează că, în lipsa publicării integrale a acestor interacțiuni, Registrul Unic al Transparenței Intereselor riscă să devină doar o formalitate administrativă îndeplinită pentru Bruxelles, dar ignorată la nivel național.
Numirea conducerii ADR, indicată drept element suplimentar de îngrijorare
Sindicatul solicită clarificări și privind conducerea Autorității pentru Digitalizarea României.
În comunicat se arată că Aurel-Cătălin Giulescu, actualul președinte al ADR, a ocupat anterior funcția de consilier de stat în aparatul de lucru al vicepremierului Oana-Clara Gheorghiu și a fost eliberat din acea poziție odată cu numirea la conducerea instituției.
Potrivit SAALG, presa a relatat că schimbarea fostei conduceri a ADR și instalarea noii echipe ar fi fost propusă de ministrul Irineu Darău împreună cu vicepremierul Gheorghiu.
Organizația sindicală susține că o astfel de succesiune de evenimente ridică semne de întrebare privind coincidențele administrative, în contextul întâlnirilor cu un grup privat interesat de digitalizarea statului român.
