Ministerul Justiției a anunțat propunerile pentru șefia Parchetului General, DNA și DIICOT. Decizia finală aparține președintelui Nicușor Dan
18 candidați în cursă, după retragerea lui Bogdan-Ciprian Pîrlog
Ministerul Justiției a publicat luni rezultatele selecției pentru funcțiile de conducere din cadrul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Pentru aceste funcții s-au înscris 18 candidați, deși inițial au fost depuse 19 candidaturi.
Procurorul Bogdan-Ciprian Pîrlog s-a retras din competiția pentru conducerea DIICOT.
Propunerile motivate vor fi transmise Secției pentru procurori a Consiliul Superior al Magistraturii pentru aviz consultativ, iar decizia finală va fi luată de președintele Nicușor Dan.
Nominalizările pentru conducerea marilor parchete
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a făcut următoarele propuneri:
Cristina Chiriac – pentru funcția de procuror general la Parchetul General;
Marius Voineag – propus ca adjunct al acesteia;
Ioan Viorel Cerbu – pentru conducerea DNA;
Alex Florența – propus adjunct la DNA;
Codrin-Horațiu Miron – pentru funcția de procuror-șef al DIICOT.
Rezultatele au fost publicate pe site-ul instituției, după patru zile de interviuri organizate pentru desemnarea noii conduceri a marilor parchete.
Argumentele ministrului pentru Cristina Chiriac
Radu Marinescu a explicat luni motivele pentru care a susținut-o pe Cristina Chiriac pentru cea mai înaltă funcție în domeniul anchetelor penale.
Potrivit ministrului, procurorul are o experiență profesională vastă și solidă, o pregătire juridică remarcabilă și abilități manageriale demonstrate atât în perioada în care a ocupat o funcție de conducere la Parchetul Anticorupție, cât și prin proiectul prezentat și interviul susținut în fața comisiei.
Ministrul a subliniat că aceasta a valorificat experiența acumulată la Parchetul General, Parchetul Antimafia și Parchetul Anticorupție, inclusiv în plan managerial.
Accent pe instrumente moderne și recuperarea prejudiciilor
Un alt argument invocat a fost utilizarea instrumentelor moderne, de natură tehnică, în activitatea de urmărire penală, corelate cu o abordare strategică menită să elimine avantajele economice obținute din infracțiuni de corupție și fapte asimilate.
Radu Marinescu a mai arătat că Cristina Chiriac ar fi demonstrat capacitatea de a mobiliza eficient resursele disponibile, în special cele umane, precum și preocupare pentru asigurarea independenței operaționale a procurorilor.
Totodată, ministrul a evidențiat susținerea unui rol activ al instituției în dezbaterile privind cadrul legislativ referitor la statutul procurorului și independența acestuia, precum și promovarea unei culturi organizaționale bazate pe etică, integritate și responsabilitate profesională.
