Bulgaria votează din nou după proteste și demisii. Cine conduce în sondaje înaintea scrutinului

Alegeri parlamentare anticipate în Bulgaria: vot decisiv după ani de criză politică. Ce arată ultimele sondaje

Instabilitate politică prelungită într-un stat vecin României

Bulgaria, stat membru NATO și intrat în zona euro de la 1 ianuarie, traversează de mai mulți ani o perioadă de instabilitate politică accentuată.

Situația s-a agravat în decembrie 2025, când guvernul de coaliție condus de partidul conservator GERB a demisionat în urma protestelor organizate la Sofia și în alte orașe ale țării.

Manifestațiile, susținute public de președintele Rumen Radev, au avut ca temă principală acuzațiile de corupție la adresa guvernării, potrivit informațiilor publicate de Le Figaro.

În acest context tensionat, alegătorii bulgari sunt chemați din nou la urne, scrutinul parlamentar organizat duminică fiind al optulea în ultimii cinci ani.

Rumen Radev, comparat în presa occidentală cu Viktor Orban

O parte a presei bulgare a remarcat că analiști occidentali îl consideră pe Rumen Radev drept un posibil „nou Viktor Orban”, notează publicația Novinite.

Fost pilot NATO, actualul președinte a intrat frecvent în dispute politice cu Bruxelles-ul. El a pus sub semnul întrebării sprijinul militar acordat Ucrainei și a criticat acordul de securitate semnat de guvernul interimar bulgar cu Kievul.

Publicația Politico l-a inclus pe o listă scurtă de lideri europeni considerați potențiali succesori ai rolului de „principal perturbator” al Uniunii Europene, sugerând că instituțiile europene urmăresc atent ascensiunea sa politică.

Totuși, numeroși analiști consideră că această comparație simplifică scena politică bulgară, unde influența majoră a fost exercitată deja de un alt lider: Boyko Borissov.

Cine sunt principalii actori politici: Radev și Borissov

Înainte de alegerea sa ca președinte în 2016, Rumen Radev a fost general și comandant al Forțelor Aeriene Bulgare.

Candidatura sa a fost susținută de socialiști considerați apropiați de Rusia.În timpul protestelor anticorupție din 2020, el s-a poziționat de partea manifestanților, câștigând sprijin inclusiv din partea alegătorilor pro-europeni.

Acest capital politic i-a permis să obțină un al doilea mandat prezidențial în 2021, când a câștigat turul al doilea cu aproape 67% din voturi, în fața candidatului susținut de GERB.

Pozițiile sale critice privind ajutorul militar pentru Ucraina au alimentat însă acuzațiile că ar avea o orientare pro-rusă.

Într-un interviu acordat CNN în iunie anul trecut, Radev și-a exprimat nemulțumirea față de sprijinul limitat oferit în Uniunea Europeană inițiativelor de pace promovate de președintele american Donald Trump, potrivit Le Figaro.

De cealaltă parte, Boyko Borissov domină politica bulgară încă din 2009. Fost bodyguard și pompier, ulterior promovat în structurile Ministerului de Interne, el a ajuns la conducerea țării promițând combaterea corupției și stabilitate administrativă.

Partidul său, GERB, a câștigat majoritatea alegerilor parlamentare din 2009 până în prezent, cu excepția unor perioade scurte — inclusiv guvernarea condusă de Kiril Petkov timp de 6 luni începând din decembrie 2021 și intervalele administrate de cabinete interimare.

Criticii susțin că în timpul mandatelor sale ar fi avut loc o „capturare sistematică a statului”. Potrivit relatărilor Novinite, instituții precum Parchetul, Consiliul Judiciar Suprem și structurile anticorupție ar fi fost influențate de cercul politic al lui Borissov.

De-a lungul anilor au existat scandaluri privind interceptări telefonice, fotografii scurse cu bani și lingouri de aur presupus descoperite în reședința sa, precum și proteste masive în 2020, la care au participat zeci de mii de oameni, fără a-i pune capăt carierei politice.

Sondajele înainte de vot: majoritate fragilă și negocieri dificile

Ultimele sondaje realizate înaintea scrutinului indică o competiție electorală fragmentată și perspective complicate pentru formarea unei majorități parlamentare.

Conform celui mai recent sondaj Alpha Research, clasamentul intențiilor de vot arată astfel:

Bulgaria Progresistă — 34,2%

GERB — 19,5%

PP-DB — 11,6%

DPS — 9,4%

Renașterea — 5,8%

BSP — 4%, prag minim pentru intrarea în Parlament

Sociologul Boryana Dimitrova a subliniat că miza principală nu este cine va ocupa primul loc, ci numărul partidelor care vor reuși să intre în legislativ, element decisiv pentru viitoarele negocieri de coaliție.

Alegerile parlamentare anticipate sunt considerate un test major pentru stabilitatea politică a Bulgariei și pentru direcția europeană a țării în perioada următoare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *